Descoperire inedită: un peşte comunică într-un mod nemaivăzut în oceane

Cercetătorii anunţă că este pentru prima dată când se descoperă un peşte capabil să facă „gesturi referenţiale”, semne specifice ce permit indicarea unui obiect către un partener.

Studiul publicat de trei biologi de la universităţile Neuchatel şi Cambridge arată cum lucrează acest peşte în colaborare cu alţi doi parteneri de vânătoare din două specii diferite.

• Hackerii nord-coreeni, responsabili pentru 61% dintre furturile de criptomonede din 2024
• O tonă de petarde, găsită de polițiști în locuința unui bucureștean

Un exemplar de Plectropomus pessuliferus porneşte însoţit la vânătoare de un exemplar din specia Gymnothorax javanicus şi de un exemplar din specia Chelinus undulatus. Colaborând, toate cele trei specii îşi maximizează şansele de a obţine hrană.

Primul peşte are o viteză de reacţie foarte bună, ce-i permite să captureze prada în ape deschise, pe când ţiparul din cea de-a doua specie se poate strecura în crăpăturile unde se ascund peştii mici. În schimb, peştii din specia Chelinus undulatus sunt dotaţi cu fălci puternice şi extensibile ce-i permit să sugă prada din găuri şi să distrugă recifele din jurul său.

Peştele Plectropomus pessuliferus foloseşte două tipuri de semnale, conform acestui studiu. Primul semnal este o „tremurare de frecvenţă înaltă”, în care peştele îşi ondulează corpul în faţa ţiparului pentru a-l invita la vânătoare.

Al doilea semnal este „referenţial”. Peştele „stă în cap” în zona unde se ascunde prada sau în locul unde aceasta a fost zărită ultima oară, pentru a indica locul celorlalţi doi peşti.

Cercetătorii au efectuat observaţii timp de 187 de ore în recifele din Australia şi Egipt. Biologii au observat cel de-al doilea semnal de 34 de ori. În 31 de cazuri, unul din ceilalţi doi peşti s-au îndreptat în viteză pentru a inspecta locul indicat de Plectropomus pessuliferus. În cinci cazuri, prada a fost capturată cu succes.

„În lumea animală, gesturile referenţiale au fost observate până acum doar în cazul maimuţelor antropoide şi a corbilor”, a explicat cercetătorul Redouan Bshary.

Sursa: AFP